Internetul este o colecție de clienți care caută date și servicii și servere care le furnizează. Aflați despre numeroasele tipuri de server.

În programarea modernă, arhitectura predominantă se bazează pe comunicarea client-server. Un computer client solicită date de la un server. Serverul primește cererea și îi răspunde cu date sau cu o eroare de orice fel.

Cuvântul „server” se poate referi atât la hardware-ul computerului, cât și la software-ul care oferă funcționalități pentru alte programe.

Serverele joacă un rol vital în consumul de bunuri și servicii și multe tipuri sunt utilizate în rețelele de calculatoare. Aflați ce sunt, cazurile lor de utilizare și cum diferă.

1. Servere Origin

Un server de origine ascultă și răspunde solicitărilor de internet primite. Este folosit de obicei împreună cu serverele de margine și de cache. Serverele Origin constau din unul sau mai multe programe care livrează conținut web clienților.

Este folosit în mod obișnuit pentru a servi clienții ca un site web cu date. Serverele de origine pot fi lente. Acest lucru se datorează faptului că viteza depinde de distanța dintre client și server. Serverul trebuie să proceseze cererile și răspunsurile clienților, ceea ce întârzie încărcarea.

instagram viewer

Puteți reduce latența serverelor de origine folosind o rețea de livrare de conținut (CDN). Un CDN este format din servere distribuite care memorează în cache conținutul aproape de client. Acest lucru reduce distanța dintre un server de origine și un client, reducând latența.

CDN-urile transferă cu ușurință elemente de internet, cum ar fi pagini HTML, fișiere JavaScript, imagini și videoclipuri. Aceste active ajută la transferul conținutului de pe internet.

2. Servere proxy

Un server proxy este o aplicație care acționează ca intermediar între un client și un server. Ei procesează o cerere în numele clientului și maschează identitatea acestuia. Ei furnizează răspunsul de la serverul sursă.

Serverele proxy acționează ca software de control al conținutului. Ele filtrează datele criptate, înregistrează, accesează servicii și sporesc securitatea în rețea. Serverele proxy folosesc diferite tipuri de protocoale pentru a lucra.

Puteți creați-vă propriul server proxy pentru a ajuta la ascunderea identității dispozitivelor dvs. pe web. Acest lucru poate reduce șansele de a suferi un atac. Organizațiile folosesc servere proxy pentru a restricționa tipul de conținut web disponibil în rețeaua lor. Acestea lucrează împreună cu serverele de origine pentru a reduce latența și pentru a îmbunătăți securitatea.

3. Servere Web

Un server web este atât software, cât și hardware care procesează cererile pe web. Serverele web folosesc protocoale de rețea pentru a procesa conținut. Aceste protocoale includ HTTP (Hypertext Transfer Protocol), SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) și FTP (File Transfer Protocol).

Serverele web funcționează pentru a afișa conținutul site-ului web. Ei procesează, stochează și livrează conținut prin web către utilizatori. Hardware-ul serverului web se conectează și schimbă date cu dispozitivele conectate.

Software-ul controlează modul în care un utilizator accesează datele. Puteți utiliza servere web în găzduirea web sau găzduirea datelor pentru aplicații bazate pe web.

4. Servere de baze de date

Serverele de baze de date gestionează baze de date care conțin date sau informații. Ele pot fi orice server care menține fișiere într-o aplicație de bază de date. Ei controlează accesul la baza de date pentru utilizatorii autorizați.

Programatorii creează baze de date pe servere de baze de date folosind limbaje de scripting precum SQL. Aplicațiile trebuie să se conecteze la serverul bazei de date pentru a accesa baza de date.

Serverele de baze de date păstrează datele de rezervă într-o locație centrală. Acestea permit utilizatorilor și aplicațiilor autorizate din rețea să acceseze datele. Organizațiile folosesc servere de baze de date pentru a filtra cererile clienților și pentru a proteja datele.

O bază de date poate avea mai multe servere, iar mai multe baze de date pot avea un singur server. Exemple de servere de baze de date includ Microsoft SQL Server sau Oracle.

5. Servere cloud

Un server cloud este un server centralizat găzduit de la distanță de un furnizor de servicii cloud. Clienții pot accesa serverul printr-o conexiune la internet. La fel ca serverele fizice, serverele cloud pot stoca, procesa și livra date. Serverele cloud oferă clienților servicii de la distanță, indiferent de locație.

Serverele cloud sunt servere fizice livrate prin internet. Acest lucru se întâmplă printr-un proces numit virtualizare. Când un hypervisor abstrac serverele fizice, creează o resursă virtuală. Resursa virtuală este apoi automatizată și livrată clienților prin internet.

Clienții care folosesc servere cloud nu dețin sau își gestionează propriile servere fizice. În schimb, o organizație terță oferă servicii de server. Acesta este modelul infrastructure-as-a-service (IaaS).

Este o formă de cloud computing care oferă servicii virtuale prin internet. Clienții plătesc pentru a folosi servere cloud pentru a stoca și gestiona resursele și scala oricând doresc. Clienții pot partaja un cloud public sau pot avea un cloud privat sau hibrid (on-premise și virtual). Exemple de furnizori de servere cloud includ Amazon Web Services și Microsoft Azure.

6. Servere de mail

Serverele de e-mail controlează trimiterea și primirea e-mailurilor printr-o rețea. Primește e-mail de la clienți și livrează e-mail către alte servere de e-mail și clienți. Serverele de e-mail gestionează și livrează e-mailul printr-o rețea precum internetul.

Un server de e-mail alimentează serviciile de e-mail. Primește un e-mail de la un client și îl livrează către un alt server de e-mail. Un client poate fi orice software de calcul, de exemplu, un desktop sau un dispozitiv mobil. Serverele de e-mail folosesc SMTP pentru a procesa și a livra informații. Gmail oferă un server SMTP gratuit pe care îl puteți folosi pentru a trimite e-mailuri din aplicația sau site-ul dvs. web. Exemple de clienți care folosesc servere de e-mail includ Gmail, Yahoo etc.

7. Servere DNS

Un server DNS (Domain Name Service) traduce numele de domenii în adrese IP corespunzătoare. Browserul dvs. face referire la un server DNS atunci când introduceți un nume de domeniu în browser. Într-o rețea de calculatoare, toate dispozitivele au o adresă IP de identificare. Ei folosesc adresa IP pentru a se identifica atunci când se conectează la internet.

Un server DNS vă permite să evitați memorarea adreselor IP. În schimb, introducerea unui nume de domeniu se traduce în adresa IP și găsește resursa pe care o cauți. Există servere DNS dinamice și servere DNS statice. Puteți să o faceți manual sau să utilizați a furnizor DNS dinamic gratuit.

8. Server DHCP

Un server DHCP (Dynamic Host Communication Protocol) configurează setările de rețea ale computerelor client. Alocă dinamic adrese IP computerelor dintr-o rețea LAN. Fără un server DHCP, ar trebui să configurați manual adresele IP pentru fiecare dispozitiv din rețea.

Pentru ce sunt folosite serverele?

Serverele există pentru a facilita furnizarea de date către utilizatori. Aceștia pot gestiona o rețea, partaja programe, găzduiesc baze de date și pagini web și pot transfera e-mail-uri.

Există multe alte tipuri de servere utilizate în rețelele de calculatoare. Altele precum serverele FTP, serverele de aplicații, DHCP și serverele de fișiere sunt la fel de importante. Fiecare server are funcții și cazuri de utilizare specifice.

Este important să știți cum funcționează serverele dacă lucrați în tehnologie. Înțelegerea serverelor vă ajută să le maximizați capacitățile pe platformele fizice și virtuale.