Marele Firewall al Chinei este un instrument esențial pentru Partidul Comunist Chinez (PCC); constă dintr-o serie de tehnologii și legi folosite de guvernul chinez pentru a cenzura și controla conținutul disponibil utilizatorilor din țară.

Din punct de vedere istoric, China a fost cunoscută a fi una dintre țările cele mai puternic cenzurate, reglementând conținutul versiunii sale de internet. Sunt cunoscuți pentru că cenzurează orice nu se aliniază cu valorile lor, inclusiv disidența politică.

În această piesă, ne vom scufunda în istoria Marelui Firewall al Chinei și vom explica modul în care guvernul poate implementa cenzura la o asemenea scară.

Istoria Marelui Firewall

Semințele pentru Great Firewall of China, sau Proiectul GFW, au fost de fapt semănate în anii 1980, când guvernul plănuia să ia măsuri pentru a controla conținutul pe care cetățenii îl puteau accesa.

În 1994, utilizatorii din China au putut în sfârșit să acceseze internetul, iar până în 1997, Ministerul Securității Publice a emis o serie de legi pentru a-l cenzura, interzicând utilizatorilor:

instagram viewer
  • Diseminarea de informații care pot incita o rezistență
  • Dezvăluie orice secret de stat
  • Pornografie
  • Conținut legat de crimă, jocuri de noroc sau violență
  • Activități care afectează securitatea rețelei

Un an mai târziu, în 1998, partidul de guvernământ (PCC) a lansat oficial proiectul GFW, explicând că internetul ar trebui să facă parte din suveranitatea unei țări și, ca atare, ar trebui să fie guvernat de acesta.

O abordare treptată a cenzurii

Prima fază de implementare a Marelui Firewall a continuat până în 2006, când guvernul a adăugat controale pentru a monitoriza activitatea pe internet în toate provinciile majore și a început să restrângă orice transgresori.

Aceasta a inclus instrumente de supraveghere și utilizarea tehnologiilor de cenzură, precum și legislația care impune tuturor furnizorilor de servicii de internet licențiați să adere la politicile stricte de cenzură ale guvernului.

A doua fază a fost lansată în 2006 și s-a încheiat câțiva ani mai târziu. Experții cred că au fost implementate până la 50.000 de politici, iar țara a început să folosească o gamă de tehnologii de înaltă tehnologie. echipamente pentru monitorizarea utilizării internetului, inclusiv monitorizarea video, securitatea internetului și recunoașterea facială dispozitive.

Cu timpul, țara a introdus și noi politici, mai ales că utilizarea mobilului a devenit populară. Pentru a combate acest lucru, țara folosește una dintre cele mai cuprinzătoare rețele de supraveghere și cenzură din lume, folosind hardware furnizat de companii străine precum Cisco Systems. Pe scurt, guvernul monitorizează practic totul pe web.

Dezvoltarea unui mini-Internet

Când utilizarea internetului a evoluat rapid pe tot globul, în special datorită creșterii rețelelor de socializare, China a început să restrângă din greu, schimbând în mod fundamental obiceiurile utilizatorilor din țară.

Orice companie care a refuzat să respecte regulile guvernului, cum ar fi partajarea informațiilor despre utilizatori cu ei sau furnizarea de grămezi de date pentru monitorizare, a fost interzisă să opereze în țară. De exemplu, criptomonedele sunt interzise în China.

Un numar de site-urile web populare sunt, de asemenea, interzise în China, inclusiv nume mari precum Facebook, Google, Twitter și chiar YouTube. Anumite servicii, pe care majoritatea le pot considera de neînlocuit, nu sunt, de asemenea, disponibile în țară, cum ar fi:

  • Gmail
  • WhatsApp
  • Google (motor de căutare și toate aplicațiile Google)
  • Snapchat
  • Microsoft OneDrive

În schimb, au alternative locale care respectă regulile stricte de cenzură ale guvernului. De exemplu, Baidu este înlocuitorul direct pentru toate serviciile Google din țară.

Cu mai mult de un miliard de utilizatori care accesează internetul în China, Proiectul GFW este o realizare uluitoare. Dar cum cenzurează țara conținutul la o asemenea scară de masă?

Cele 5 metode principale de blocare utilizate de proiectul GFW

Există cinci metode principale de blocare pe care Marele Firewall din China le folosește pentru a cenzura conținutul de pe internet.

1. Blocare URL

Blocarea sau filtrarea URL-urilor este una dintre cele mai eficiente metode folosite de Great Firewall. Este format dintr-o serie de proxy care monitorizează și filtrează traficul de pe web.

Blocarea URL-urilor este destul de simplă: proxy-urile scanează o serie de caractere utilizate de tehnologiile web pentru a localiza informații pe servere, cunoscute sub numele de Uniform Resource Identifiers (URI).

Acești proxy scanează, de asemenea, conținutul unei pagini web și caută cuvinte cheie țintă de blocat. De îndată ce un cuvânt cheie se potrivește, întreaga pagină este blocată. Această metodă necesită ca baza de date să fie actualizată în mod regulat cu cuvinte cheie relevante pentru a funcționa eficient.

2. Otrăvirea DNS

Când introduceți o adresă URL în browser, aceasta o convertește într-o adresă IP și apoi utilizează sistemul de nume de domeniu (DNS) pentru a identifica și difuza conținut relevant. Gândiți-vă la el ca la un director masiv cu toate adresele site-urilor web.

Marele Firewall al Chinei folosește o serie de „fake” servere DNS care returnează adrese IP nevalide dacă încercați să deschideți anumite site-uri. Această metodă de deturnare a DNS se bazează pe direcționarea anumitor cuvinte cheie.

Ori de câte ori o solicitare DNS se potrivește cu un cuvânt cheie interzis, firewall-ul adaugă automat un răspuns DNS fals, împiedicând astfel utilizatorii să acceseze site-ul.

3. Blocare directă VPN

Guvernul chinez este vehement împotriva utilizării VPN-urilor. Este unul dintre mai multe țări în care VPN-urile sunt ilegale și puternic restricționat.

Great Firewall analizează traficul folosind metode precum inspecția profundă a pachetelor pentru a detecta dacă cineva folosește un VPN. Prin inspectarea pachetelor individuale de date trimise către server, acesta poate identifica de unde provin, inclusiv orice aplicație în uz.

Este pertinent să menționăm că VPN-urile din China nu sunt de fapt interzise. Toți furnizorii de VPN trebuie să predea datele utilizatorilor și să respecte politicile de cenzură ale țării, ceea ce încalcă scopul principal al utilizării unui VPN: anonimatul.

4. Atacurile de la Omul din mijloc

Atacurile de tip om-in-the-middle (MITM). sunt folosite de guvernul chinez pentru a „uzurpa identitatea” și pentru a folosi certificate rădăcină de la autoritățile chineze în loc de cele ale furnizorilor actuali.

Site-urile web folosesc adesea certificate SSL pentru a transmite date, asigurându-se că acestea sunt criptate. Atacurile MITM permit autorităților chineze, precum CNNIC, să emită certificate autosemnate; fiind capabil să capteze în mod eficient toate comunicările și datele cu un anumit site.

Un exemplu popular în acest sens a fost în 2014, când certificatul iCloud SSL a fost înlocuit cu un alt certificat autosemnat de la autoritățile chineze. Prin exploatarea unei vulnerabilități de back-end pe dispozitivele Apple, guvernul ar putea să asculte și să adune grămezi de date până când certificatul a fost detectat și înlocuit cu un original.

5. Sondare activă

Sondarea activă este o tehnică folosită de autoritățile chineze pentru a identifica serviciile care pot ajuta utilizatorii să ocolească firewall-ul. Furnizorii VPN și chiar utilizarea Proiectul Tor poate fi blocat în acest fel.

Funcționează prin sondarea oricăror solicitări de conectare la un server de ieșire, cum ar fi unul situat în afara Chinei. Proiectul GFW inspectează natura solicitării și, dacă detectează că IP-ul face parte din a rețea de server interzisă (care aparține probabil unui VPN interzis), anulează instantaneu cererea și blochează IP-ul.

Obiectivul principal al Marelui Firewall

Obiectivul principal al Marelui Firewall este pur și simplu de a restrânge disidența politică, de a controla narativ și împiedică utilizatorii să poată accesa conținut care ar putea fi împotriva țării politici.

Orice lucru care descrie țara în mod negativ este doborât și, datorită supravegherii în masă, orice instanță de disidență este imediat detectată, redusă la tăcere și eliminată de pe web. Acest lucru ajută guvernul să mențină o putere ideologică puternică asupra cetățenilor săi, mulți considerând că Firewall-ul îi „protejează” de informațiile falsificate.

Concluzia — Este utilizarea internetului sigură în China?

Atâta timp cât nu critici guvernul și nu accesezi niciun serviciu interzis, atunci răspunsul este da. Guvernul a făcut progrese semnificative pentru a introduce accesul la versiunea sa de web pentru oameni, Wi-Fi-ul public fiind acum disponibil în marile orașe.

Totul este strict monitorizat și redus la tăcere și, deși există modalități de a trece peste Marele Firewall, cei care o fac riscă adesea amenzi mari sau chiar închisoare.